Mura

De o săptămână stau la bunei, iar pisica lor a născut un pisoiaș fetiță. I-am dat numele Mura. Ne jucăm cu ea foarte mult iar acum în timp ce ne jucam cu ea a adormit la mine în brațe. Kira s-a supărat și a început să zică: Doar la tine adoarme Mura, la mine niciodată nu va vrea să stea.

Spitalul de insecte

Trebuie să găsești o insectă rănită. Apoi ar trebui să-i faci un pat. Cum faci cabina acelei insecte? Iei o jumătate de coajă de nucă, în ea așterni o floare mică așa ca să mai rămână un pic de loc. Acolo pui ceva semincioare pentru mâncare. Floarea este patul acelei insecte, iar semincioarele sunt mâncarea. Pui insecta pe pat, iar ea când vrea se duce și mănâncă, doarme și se odihnește ca într-un adevărat salon. Până acum am avut ca pacienți o vaca domnului, o muscă, un fluture, încă un fluture, o buburuză, încă o buburuză și doi păianjeni, mari! Un păianjen avea trei picioare și un ochi. Musca era pe patul de moarte. Nu se clintea deloc când am găsit-o. Un fluture suferea că nu putea zbura. Cărăbușul nouă ni s-a părut că era bolnav tare că nu putea merge, dar de fapt era mort. O buburuză nu avea un picior, alta nu știu ce avea, dar nu mergea. Un fluture s-a așezat la noi pe buchețelul de flori și s-a făcut bine, dar nu am observat ce a avut. Iar altui fluture i s-a luat praful de pe aripi și nu putea zbura. Dar când am venit să vedem cum se mai simte, el deja zbura. Ne-a mers bine cu spitalul azi.

O zi super și o durere foarte mare

Ziua de astăzi a fost una foarte super, pentru că am spionat! Împreună cu Kira i-am spionat pe băieții lui nenea Ghenea, de după gard. Principalul, joaca avea sens ca ei să nu ne vadă. După ce am spionat am servit prânzul afară. Și colo era ceaunul foarte fierbinte cu mâncare și când l-am apucat m-am fript foarte tare. Era atât de fierbinte, parcă am atins focul! Bunica mi-a zis: Du-te repede și îți clătește mâna cu apă rece și eu m-am dus repede și am făcut, dar mi-a fost foarte greu, tot mă durea tare. Mi s-a încrețit pielea acolo. După prânz am decis să dorm la amiază, pentru că când dorm suport mai ușor durerea. Așa că m-am culcat la amiază. Când m-am trezit, am mâncat un iaurt afară, că deja nu mă mai durea deloc, era doar un semn acea pielicică, am mâncat un iaurt cu un pic de dulceață și fulgi, cu bunelul, pe scrânciob.

Învață de la soare și fii voios ca el

Masa urșilor

Ultima dată am luat un taburete din asta mare, l-am așternut cu un cearșaf frumos-frumos, apoi am pus pe el farfuriuțe mici cu semincioare și câteva lumânări. Am pus perne în jurul taburetei pe care să ne așezăm. Am stins luminile și am început să povestim. Și avem și concursuri! I-am dat o hartă cu încercări lui bunelul și o hartă Kirei. Bunelul trebuia să inventeze un dans și să spună o amintire din copilărie. Kira trebuia să danseze și să cânte un cântec pop. Și mai erau încă două încercări la bunelul și la Kira, dar era târziu și am trecut la ultima provocare. Era o ghicitoare și ei trebuiau să ghicească despre ce loc este vorba și acolo era ascunsă surpriza lor.   

Poveste despre bunelul Ion

Ion Negură
profesor și deputat în Parlament

A fost odată un băiat care s-a născut în război. Îl chema Ion. Trăia într-o familie săracă și de aceea era cioban la oi. Și de aceea nu avea prea mult timp să meargă la școală deși îi plăcea să învețe. După ce a terminat școala a mers la universitate și a învățat atât de bine încât i-au dat bursă mărită. După aceea a început doctoratul la Moscova. Când s-a întors de la Moscova a devenit profesor de psihologie la universitatea Ion Creangă și deputat în primul parlament al Republicii Moldova.