20 de fete extraordinare care au schimbat lumea

 

Cu busola prin oraș

Azi la școală, la lecția de științe ale naturii ne-am împărțit în patru grupe și fiecare grupă avea câte o hartă și o busolă. Ne-am pornit cu profesoara în oraș și aveam patru opriri la care să ne oprim. Prima grupă ne-a condus cu busola până la prima oprire, la o intersecție de stradă. Al doilea grup, în care eram și eu, a condus clasa până la catedrală. Grupul trei ne-a condus la o altă intersecție de drum și grupul patru ne-a dus într-un parc de lângă gară. Acolo ne-am jucat în parc și doamna Stopfel ne-a servit cu cornulețe cu ciocolată. Mi-a plăcut mult când eu cu prietena mea Selina am condus toată clasa urmărind busola. Când am trecut pe lângă Euro schop, un magazin de lucruri de un euro, toți copii au exclamat: Euro schop! Și am înțeles că ei cunosc acest magazin.

Gusti, câinele învățător

La noi în clasă vine câteodată un câine, unul mare, cu blană albă, creață și scurtă. O cheamă Gusti. Când a venit prima dată eu mă temeam să mă apropii, dar când am văzut că ceilalți o mângâie, se joacă cu ea, am prins și eu la curaj. Câteva zile mai târziu, am văzut fotografia lui Gusti la panoul cu fotografiile învățătorilor. Și m-a mirat tare. Gusti este învățătoare? Când vine la noi în clasă Gusti se tăvălește pe jos, apoi doarme în timp ce noi învățăm. Tare bine îi este lui Gusti!

Marea mea carte despre univers

 

Cum am zburat cu avionul

De mai mult de o lună stăm în Germania. Ne-am planificat această călătorie de mult timp. Mi-am adus aminte de călătoria cu avionul. Mai zburasem eu de mai multe ori cu avionul, dar nu-mi amintesc acum cum erau senzațiile de atunci. Oricum, să vă povestesc cum a fost: am stat în aeroportul din București, iar acolo am ajuns cu autocarul noaptea. În aeroport am mâncat bine și ne-am odihnit bine. Când mama ne-a spus că mai avem jumătate de oră ne-am pregatit. Când a venit timpul să mergem ne-am luat bagajele, ne-am dus la casa doisprezece și am urcat în avion. Ne-am așezat pe locurile noastre și ne-am pregătit. Când eram pe punctul de decolare Kira a tras un mic țipăt de uimire. Eu, pentru că eram la geam am putut vedea norii și casele, dar pentru că Kira era la dreapta mea nu le putea vedea. Când a auzit că văd norii s-a supărat. Mama i-a zis că va putea sta în locul meu când o să auzim în boxe un sunet. Când s-a auzit acel sunet Kira s-a dus drept să-mi ceară locul. Eu i l-am dat. Apoi ne-am jucat, am băut și am ajuns cu bine în aeroportul din Germania.