De
mai mult de o lună stăm în Germania. Ne-am planificat această călătorie de mult
timp. Mi-am adus aminte de călătoria cu avionul. Mai zburasem eu de mai multe
ori cu avionul, dar nu-mi amintesc acum cum erau senzațiile de atunci. Oricum,
să vă povestesc cum a fost: am stat în aeroportul din București, iar acolo am
ajuns cu autocarul noaptea. În aeroport am mâncat bine și ne-am odihnit bine. Când mama ne-a spus că
mai avem jumătate de oră ne-am pregatit. Când a venit timpul să mergem ne-am
luat bagajele, ne-am dus la casa doisprezece și am urcat în avion. Ne-am așezat
pe locurile noastre și ne-am pregătit. Când eram pe punctul de decolare Kira a
tras un mic țipăt de uimire. Eu, pentru că eram la geam am putut vedea norii și
casele, dar pentru că Kira era la dreapta mea nu le putea vedea. Când a auzit că
văd norii s-a supărat. Mama i-a zis că va putea sta în locul meu când o să auzim
în boxe un sunet. Când s-a auzit acel
sunet Kira s-a dus drept să-mi ceară locul. Eu i l-am dat. Apoi ne-am jucat,
am băut și am ajuns cu bine în aeroportul din Germania.